Noutăți

– Atenție toate zborurile, așteptăm să fim survolați de niște MiG-uri la ora 9:55! Dar nu știm exact dacă e ora locală sau UTC… așa că toată lumea jos!

Andrei și cu mine, în YR-MDX, tocmai eram pe punctul să cerem pornirea motorului la platformă. În loc, Andrei mi-a satisfăcut curiozitatea despre sistemul de navigație Garmin de la bord. E o jucărie foarte capabilă, dar neavînd o tastatură e nevoie de ceva timp ca să te obișnuiești cu controalele nu foarte intuitive. Din fericire, cei de la Garmin oferă gratuit un simulator cu care se pot face inclusiv raiduri virtuale.

Din nefericire, aplicația merge doar pe Windows…

Azi s-au întîmplat mai multe lucruri noi pentru mine. De pildă, am asistat la o decolare în formație a trei avioane ultraușoare de la aeroclubul vecin. Chestia cu navigatorul a fost o altă noutate, pînă acum eu folosindu-l doar pe post de radio. MiG-ul, că unul singur a fost, ne-a survolat pe la 10:05 ora locală. Ca de obicei cînd zboară armata, toată lumea trebuie să-i facă loc (de parcă într-o situație reală chiar așa ar fi!), așa că toate avioanele și elicopterul nostru au stat cuminți la sol. Pilotul a trecut la verticală avînd, totuși, grația de a ne saluta cu aripile. A fost și prima dată cînd am văzut un MiG la altitudine mai mică, eu nefiind un împătimit al mitingurilor aviatice…

O altă noutate a fost că am zburat aproape 2 ore fără probleme majore, și exercițiile făcute (tururi de pistă mari și mici, cu apropieri la platformă, aterizări, decolări și lansări, plus un rulaj sau două) încep, încetuc-încetuc, să-mi iasă.

Focusul zilei au fost apropierile la platformă. Puțina experiență pe avion pe care am apucat s-o strîng m-a ajutat să găsesc o pantă cît de cît acceptabilă, și cu toate că în general simt cînd trebuie să accelerez ori să reduc viteza, elicopterul încă nu-mi răspunde așa cum mă gîndesc eu, de fiecare dată. Chestie de exercițiu, sînt sigur, și de-aia am și insistat cu tururi de pistă mici ca să apuc să fac cît mai multe astfel de apropieri, dar și cu cîteva tururi mari, ca să învăț reperele la sol.

Am avut parte de nori și chiar ploaie, deși vizibilitatea a rămas bună, dar la ultimul tur de pistă ne-am intersectat de cîteva ori cu niște rămășițe de nori. Sigur că am avut întotdeauna solul la vedere, dar jocul cu norii mi-a plăcut dintotdeauna. Cine nu s-a uitat vreodată la cer întrebîndu-se cum e să te joci cu un nor? Eu unul, de multe ori!

Anunțuri

Păreri, opinii, măsline...?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s